In cautarea zapezii pierdute - Plaiul lui Patru

Ultima tura in Muntii lui Bai mi-a starnit pofta de aventura, dormit la stana si vanat de rasarit. Asa ca, impreuna cu un nou partener de balaureli & fotografii, am luat-o la picior in Iezer, catre Plaiul lui Patru.

Asadar... echipa: Alina, Ursul,Iepurele...

... si catzelul negru care s-a incapatanat sa se tina dupa noi de la masina pana sus, a mancat cu noi biscuiti, salam, sandvis si carne presata, a dormit cu noi si a coborat inapoi cui noi.

Pentru cei care intra pe traseu pentru prima oara, la vreo 10 minute de cabana Voina, dupa pod, se face o bifurcatie. In stanga sunt vreo doua case, in dreapta e drumul spre Cabana Cuca, pe langa un perete stancos. Dupa ce o iei pe drumul din dreapta,in spatele stancii se deschide un drum forestier cu un panou cu triunghi rosu care marcheaza intrarea. Pentru cei care prefera o tura mai lejera, putin mai jos de acel semn, tot pe stanga, este si un drum forestier larg care duce pe traseu.

Dupa lungi pauze de pozat, am ajuns si la gol, adancindu-ne brusc in zapada peste genunchi. Ursul a taiat poteca si noi, divele alpine, ne-am straduit sa tinem pasul. Peisajul era superb, soarele era usor gadilicios, dar vantul era cam nesuferit.

Si am ajuns si la stana... Un duplex de lux cu trei camere si un dining-room cu aerisire. In interior, temperatura de confort -5 grade C.

Am ales "camera" din mijloc pentru ca era cea mai izolata. Am incercat in zadar sa facem un foc in bucataria improvizata, dar lemnul era prea rece si ud. Asa ca la ora 7 eram bagati in sacii de dormit, incercand sa adormim pentru a prinde rasaritul.

Din pacate, Alina era congelata iar eu am inceput sa tremur nevrotic. Asa ca am reusit sa ne cuplam sacii si sa impartim bucata de lavita. Ursul s-a sacrificat si a dardait de unul singur.

Ne-am trezit in noapte de vreo 3 ori din cauza apelurilor telefonice. Semnal era, dar curand telefoanele noastre au decedat deoarece pana si cristalele lichide au inghetat. Cand ne-am trezit, ambele sticle de apa erau pe jumatate inghetate desi au stat sub capul nostru.

Natura inghetata cu blitz:

Natura inghetata cu shosete, primus si conserva de carne: 

 

A doua zi, ne-am trezit (e mult spus, ca oricum nu prea a pus nimeni geana pe geana) la 6:30, dar rasarit ciuciu pentru ca era innorat si ningea abundent. Asa ca am facut urgent o fiertura tare din cele mai fine ceaiuri englezesti, am hranit blanosul negricios cu proteine si lipide, ne-am hranit si noi, apoi am luat-o la vale imbracati in continuare in toate hainele pe care le aveam pe noi. 

Eu personal am abordat moda iarna-iarna, cu bluza de corp flausata si 3 randuri de polare. Tinuta mea a fost completata de o geaca verde fistic, pentru a iesi in evidenta. Iarna aceasta se poarta straturile. Chiar si pe cap: gluga de la bluza de corp, caciula si gluga de la geaca. Nici nu am inceput bine sa coboram ca picioarele si mainile ni se incalzeau in sfarsit dupa 12 ore de chin.

La final, o scurta oprire la barajul Rausor. O ultima dardaiala si o concluzie: nu mai dorm pe munte in miezul iernii nici piscata cu ceara. Doar daca acolo in varf se intampla sa se gaseasca o pensiune cu incalzire centrala, jacuzzi, fripturica cu cartofi prajiti si un pahar de vin.