Mi-am gasit notitele din ipod de acum aproape doi ani. Iata ce scriam pe 28 Aprilie 2010:
Azi mi-am adus aminte de Yildiz. Am
vazut numele scris pe spatele unui microbuz si brusc am revazut in
minte chipul turcoaicei de la colt ce-mi era prietena cand eram mica.
Nu mai tin minte cum ne-am cunoscut. Banuiesc ca mergand cu mama Crista
la facut injectii. Facea injectii oricui, chiar si tiganilor turci de la
colt.
Yildiz avea cozi lungi impletie, era curată si avea frumusetea aceea
turceasca, cu ochi mari si uşor oblici. Aveau o curte mare si tineau cai
cu ciucuri roşii la urechi. Aveau si o trasura cu care plimbau uneori
turiştii prin Mamaia. Avea si un frate mai mare (sau unchi?) care-mi
plăcea mie mult ca era frumos si avea ochi albaştri, dar era cam
schiop. Am revazut-o acum câţiva ani. Era si mai frumoasa. Nu mai
stateau acolo, dar si-au păstrat caii si trasurile. Stiu asta pentru ca
încă le vad in Mamaia plimband turiştii...
Saturday, 7 April 2012
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment