Showing posts with label panseuri. Show all posts
Showing posts with label panseuri. Show all posts

Wednesday, 24 November 2010

Cugetare

Ati observat vreodata cum locurile din troleu/metrou/tramvai destinate in general oamenilor istoviti de munca si lipsiti de vlaga sunt mereu ocupate de babe energice care fac slalom cu o viteza uimitoare pentru a intra in posesia "dreptului" lor?


Nota bene: aceste randuri nu reprezinta o ofensa la adresa babelor. Detinem babe si ne plac babele. Multe babe sunt cool. Dar unele sunt artagoase si-ti dau cu sacosa-n cap daca nu te dai la o parte in mijloacele de transport in comun.

Saturday, 12 December 2009

Plan B


M-am reorientat. Am luat bilete la Teatrul Luni din Green Hours pentru miercuri. Am chemat si "Nashii". Inca nu ma pot obisnui cu acest cuvant. Hihihi.

Carevasazica, am fost la "Cucuienfrunte", cu un Radu Iacoban delicios de cameleonic si un Tudor Aaron Istodor care avea o placere sadica sa se uita la mama Maia Morgenstern din primul rand in timp ce rostea cuvinte pe care mamicile noastre ne invata sa nu le rostim niciodata.

Desi pe usa de la toaleta doamnelor scria ceva de genul "You know that in the morning you'll not remember anything", am ramas in minte cu urmatoarea fraza spusa de unul din multele personaje Petre din piesa:

"Ma simt ca o fiinta umana captiva intr-un trup de barbat".

LOVELY!


Wednesday, 25 November 2009

Rasturnare de situatie

Ziua a inceput promitator, tipic bucurestean. Asteptam ca omu cu putin dram de bun simt sa coboare toata lumea din metrou pentru a putea urca, iar o baba din spatele meu, isterizata de posibilitatea de a sta in picioare doua statii, a inceput sa ma impinga de la spate sa intru mai repede, ca de, ii stateam in drum. Si cum a pasit inauntru, in timp ce cauta cu ochii bulbucati un loc sa se aseze, m-a injurat. Cuvinte de-alea cu p. Si am intrebat-o, in timp ce-si inghesuia fundu' zbarcit pe un scaun, daca nu ii e rusine sa injure, femeie batrana. Mi-as zis mars si a inceput sa ma dracuie, proasta naibii care nu te misti si stai ca tampita in usa.

Deci luati aminte de la oamenii batrani si intelepti. Viitorul Romaniei!

Dar am ajuns la cursuri. De la prima grupa am primit o prajitura cu ciocolata din abudenta. Ziua era brusc perfecta. Dupa care, la alta grupa, am avut cursul de incheiere a primului modul. Si s-au gandit sa-si ia la revedere (pentru doar o luna de zile) cu un cado. M-au mai impresionat pe mine studentii mei, cu brate de flori, giugele si bomboane de ciocolata, dar de data asta am ramas fara cuvinte.

M-au ginit oamenii astia de la o posta. Mi-au luat un album "Ghidul calatorului in Europa", cu poze multe si mari si descrieri delicioase. La o prima vedere am decis ca trebuie sa merg in Cornwall. Apoi, intr-o cutie care parea de pantofi, am descoperit o superba papusa de portelan. Am botezat-o Prospetica, de la numele companiei studentilor mei.

Si mai era ceva. O colega de birou a doi dintre cursantii din grupa, a auzit atata discutandu-se de mine si de geniul personalitatii mele, incat s-a gandit sa contribuie si ea la cado. Asa ca am primit si un goblen delicat, migalos si muncit.

Din suflet. Ma impresioneaza mult lucrurile facute din suflet. Si mai mult decat cadourile, m-au impresionat vorbele lor. I love my students.

Aproape ca nici nu mai merita sa pomenesc faptul ca in tramvai, la intoarcere, am mai dat peste o mostra de marlanie, in persoana unui baietas / bataus / porc burtos cu ten masliniu (bully) care il altoia intr-una pe un coleg, hartuindu-l in toate felurile posibile, spre deliciul trepadusilor lui grohaitori. Lipseau cativa centimetri sa ma atinga. Si daca se intampla, eram cat pe ce sa ma intorc sa-l iau de urechi pe puslamaua de liceu. Genul de pusti ratat batut de ta-su si care-si revarsa frustrarile incercand sa-i domine pe altii.

Dar nu o sa va povestesc despre asta. Ideea e ca am papusa de portelan! ;)

(...din aceeasi serie cu cele de mai jos):






Tuesday, 24 November 2009

Manifesto

Motto: Alaturi de hidrogen, prostia este care care se gaseste in cea mai mare cantitate in univers.
Albert Einstein

Deci sa va fie clar. Detest politica. Nu tin cu niciun partid, ma plictisesc certurile lor zilnice, nu cred intr-o putere salvatoare care va scoate tara asta din rahat, sunt de parere ca toti fura (doar ca unii fura mai mult si unii mai putin), etc

Deci detest politica... Dar nu la fel de mult pe cat il detest pe Basescu!

Deci domne! Eu nu inteleg! Zau, imi lipseste complet functia de pe creier. In mintea mea pare atat de firesc si normal ca un om decent sa fie anti-Basescu, incat sunt de-a dreptul oripilata cand aud persoane de la care as avea ceva asteptari ca "Pai cu cine altcineva sa votez?" sau "Pai el le zice, asta presedinte!"

Deci domne! Cred ca vreau sa emigrez in Congo!

Deci domne! Nu mai rezist si trebuie sa ma pronunt!

Eu cred ca tampitul asta ne-a tampit pe toti, mama ei de carisma basesciana. Ca guru care a spalat creierele yoghinilor facandu-i sa para normal sa bea pipi. Dar asta e, suntem o tara de ignoranti si ne meritam soarta din plin. O tara de manelisti, pitipoance, pasarici, baieti de baieti, tupeisti, soferi de treiare care-si arunca mucurile la semafor, bizoni, ciumegi, agarici, cocalari, tarani, marlani, badarani, bagatori in fatza, care se identifica cu imaginea vajnicului nostru conducator.

Deci aveam niste pretentii ceva mai mari de la niste oameni care nu sunt pitipoance si si-au tocit ceva ani pe bancile scolilor. Sa sustii un personaj care, cu gurita lui pacatoasa, a declarat ca "ce avem noi nevoie de intelectuali, noi vrem tinichigii, sudori si constructori" si se adreseaza doamnelor cu "pasarica" si "tiganca imputita" mi se pare nu numai ridicol ci si o lipsa de respect asupra propriei persoane.

Un alt capitol la care romanii nostri ignoranti s-au lasat complet manipulati, necatadicsind sa se informeze, spre beneficiul profitorului Basescu, este referendumul. Un joc inteligent (poti spune orice despre creierele malefice in afara de faptul ca sunt proaste; doar trebuie sa prostasca intr-ul fel prostimea adevarata, nu?) bazat pe faptul ca nimeni nu o sa-si iroseasca energia canalizata in principal pe alegerea presedintelui pentru a explica boborului ce presupune un parlament unicameral. Sub pretextul economiei la buget, alegerea celor 300 de parlamentari a pacalit electoratul orb. De parca din suma acelor o suta si ceva de salarii o sa iasa Romania din criza. Cat de dobitoc sa fii sa crezi asta?

Dar ma rog, cativa parlamentari in minus nu-s asa o mare gogomanie. Dar pentru asta, sa faci parlament unicameral??? Hai, spuneti repede, daca tot ati pus cu atata fermitate stampila pe DA. Cate tari civilizate, evoluate, etc. din Europa cunoasteti cu parlament unicameral?

Eu va invit sa dati un sarci pe gogu si o sa aflati ca tari precum Frata, Italia, Olanda, Cehia, Austria, Germania, Elvetia, Belgia + SUA, Australia, Canada au de ani buni parlament BIcameral. Si atunci ma gandesc, daca ele nu au trecut la alt sistem, inseamna ca e proaste, asa-i? Noi estem destepti si stie mai bine.

A, si inca ceva, daca nu ma insel, vom fi cam obligati sa trecem oricum la sistem bicameral peste vreo cativa ani o data cu intrarea in vigoare a nu stiu caror legi. Asa ca ce rost are sa ne sarpinam cu mana stanga la urechea dreapta?

Deci asa! Ca sa stiti ca sunt ofuscata pe lipsa de bun simt promovata de what's his name. Si prostestez! Sa ne-ntelegem!

Thursday, 8 October 2009

Aaa!

Mi-am amintit ce vroiam sa mai spun.
Ca am observat multe bloguri cu autoare neintelese si de succes. Si ma intreb daca succesul vine din faptul ca sunt niste neintelese si inadaptate. Si uneori imi doresc sa fiu si eu neinteleasa si inadaptata profesionista, dar nu reusesc de nicio culoare. Am un soi scrantit de optimism si buna-dispozitie care uneori ma scoate si pe mine din sarite ca nu ma lasa naibii-n pace sa fiu deprimata-n voie.

Deci asta vroiam sa zic, ca ma enerveaza ca eu nu-s asa desteapta si maniaco-depresiva. Ergo interesanta.

Later edit: Cred ca m-am subestimat. Ursul tocmai mi-a citit ultimele doua posturi si n-a inteles nimic. Zice ca poate e de la bere. A mea sau a lui? :)

Nevroze

Vroiam sa pove de metrou, nu ca ar fi neaparat nashpa sau nu se misca suficient de repede, la urma urmelor e cel mai decent mijloc de transport din minunata capitala europeana numita Bucuresti. Vroiam doar sa zic ca e al naibii de aglomerat uneori si toti oamenii arata ca niste robotei pe banda rulanta cum fug ei de la de la o magistrala la alta sau cum se grabesc sa evadeze mai repede din subterane pentru a da cu nasul de aerul poluat de la suprafata si pentru a se instala in scaunele lor incomode de contopisti de corporatii.

Dar nu o sa va pove de metrou. Caci fiind in cautare de poze elocvente, am gasit una pe un blog care mi-a atras atentia mai mult decat poza in sine.
Am dedus ca e o domnisoara, dar dupa cele 5 minute in care m-am chinuit sa identific macar cum o cheama, am esuat lamentabil.

Dar stiu ca a fost somera (pe o perioada de vreo 6 ori mai lunga ca mine), ceea ce brusc m-a facut sa empatizez si sa o primesc cu bunavointa in clubul deprimatilor, frustratilor si talentatilor nedescoperiti care ravnesc la un scaun incomod de contopist de corporatie.

Si inca ceva care m-a conectat instantaneu cu duduia Evergreen, caci acesta este numele blogului sau, este faptul ca este cam la fel de zapacita ca Diana, colega mea de facultate poeta, si mie imi place Diana.

Si desi a fost pe rand considerata a fi o "proastă, ipocrită, idioată, oligofrenă, ţărancă, curvă, pitică, urîtă, vacă, tîrîtură, şomeră incapabilă, întreţinuta naibii, mincinoasă, tîrfă, femeie uşoară, incultă, agramată, retardată, exagerată, rea, a dracului, nesimţită, leneşă, pictisitoare, depravată, panaramă, crăcănată, schiloadă naşpa, grasa naibii, tîmpită", dar in mare parte, din ce am dedus eu, cam sarita de pe fix, neadaptata si usor maniaco-depresiva (calitati pe care de altfel le respect), nu de asta e interesant blogul ei. Ci pentru ca e funny. De-a rasu plansu funny. Haz de necaz funny. Smart girl funny.

In fine, mai vroiam sa zic ceva de ea, dar am uitat ce, ca intre timp am iesit la o bere la carciuma din colt cu o veche prietena pe care n-am mai vazut-o de vreo 2 ani. Asa ca iar m-a abandonat inspiratia. Si mi-e somn si am de torturat un copil maine dimineata cu past tensul.

Thursday, 2 July 2009

I believe in...

... fairy tales, and in "they lived happily ever after".
... "love conquers all".
... "it was meant to be".
... the non-existence of coincidences.
... fluffy pink: pink world, pink slippers and pink bubble bath.
... people (still).
... Good. Good is God.
... Happiness.
... "everything happens for a reason" and "what will be will be".
... you & me.