Iarna-i grea, omatu-i mare, riscul de avalansa asemenea, asa ca am ales varianta cea mai la indemana: Ciucasul.
M-am tavalit in zapada ca pe vremuri; aproape ca uitasem cum arata mormanele de omat. Si am avut parte de ele din plin coborand un valcel pe care putini il stiu si care, atunci cand este ales, este folosit in principal pentru schi de tura. De data aceasta, Marius a fost cel care s-a dat pe bete.
As vrea sa profit de aceasta ocazie si sa protestez cu privire la faptul ca am fost obligata de catre cei doi barbati cu care am impartit paturile sa ma culc la 7:30. E adevarat ca astfel mi s-a oferit posibilitatea sa devin experta in Block'd, unul dintre cele mai stupide jocuri de pe telefon, dar oasele mele s-au plans rau dupa 14 ore de stat in pat. Pentru ca da, baietii s-au trezit la 9:30.
Si de bine ce ne-am trezit ca am facut cunostinta cu furtuna imposibila de afara. Nu am putut vedea pe unde merg decat cu ochelarii de schi. Asa ca am coborat masina cat am putut de repede si ne-am indreptat catre Brasov. Dar despre asta... in episodul urmator.
On the road
Red lorry, yellow lorry
The boys in action
Trying to make an angel rabbit
Sunday, 26 December 2010
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
Hehe, ce bine am dormit :)))
Post a Comment